Dragă Dumnezeu,

Uite cum stă treaba în sufletul meu. Dacă e ceva ce m-a învățat carantina asta, e că oamenii uită să fie oameni, animalele revin la a fi animale, consumerismul e la putere. Uneori mă tot întreb: „Ce se întâmplă, Doamne? Unde am ajuns?” Renunțăm la umanitatea noastră de dragul unui: „Ești tare, bă! Bine că ai sunat și ai zis că ăștia sunt cam mulți într-un loc.” Chiar uităm să fim oameni? Uităm că datorită Ție noi putem da acel telefon? Uităm că și emoția celuilalt contează? Uităm chiar și că fericirea noastră constă uneori în iubirea față de noi înșine. Dacă suntem răi și orgolioși, cum putem spune că ne iubim?

Știu, Doamne, că trebuie să tac. Știu că așa e mai înțelept. Știu că orice mișcare a unui iubitor de Hristos este analizată și imediat criticată. Doamne, ce mult aș vrea să vadă și ei iubirea Ta! Doamne, ce mult mi-aș dori să-și deschidă inima, așa cum Tu m-ai învățat pe mine! Mă doare că ești într-una hulit, mă doare că vorbesc doar pentru a spune și ei ceva. E fain să fii în trend cu lumea. E fain să fii modern. Doamne, oare când vor înțelege că noi îi iubim indiferent de orice? Când vor înțelege că nu suntem homofobi? Când vor înțelege că Tu ne înveți iubirea, nu ura? Ne înveți iertarea, nu judecata. Ce mi se pare incredibil este că Tu ne-ai spus că așa va fi. Ne-ai spus că vom fi prigoniți din pricina Ta și ai avut atâta dreptate!

Știi pentru ce Îți mulțumesc, Doamne? Pentru faptul că în carantina asta m-ai trezit. Îți mulțumesc că mă ajuți în fiecare zi să renunț la mine pentru celălalt! Mulțumesc că mă ajuți să tac și să nu urlu. Mulțumesc că mă ajuți să înteleg iubirea aproapelui (care uneori e așa de greu de practicat).

Iartă-mă că totuși am spus prea multe. Am spus mai mult decât era necesar. Ți-am simțit lipsa, Doamne! M-am trezit un pic datorită pandemiei. Am simțit că îmi plăcea să fiu cu Tine. Să fiu în casa Ta, să Te îmbrățisez cu tot sinele meu. Să Te cunosc prin părintele meu. Am simțit Paștile și Învierea Ta așa cum nu am mai făcut-o niciodată.

Îți mulțumesc că ai Înviat pentru noi! Îți mulțumesc că ai fost lângă noi! Abia aștept să Te revăd, să ne întâlnim în casa Ta. Îmi place de Tine! Îmi place ce ești, îmi place ce sunt datorită Ție. În termeni mai puțin duhovnicești, ești fain și de treabă; sper să Te cunoască mai mult lumea și să Te iubească așa cum Te iubesc eu. Îți mulțumesc că exist! Îți mulțumesc că aproapele meu există. Mă bucur că exiști! „Ce minune că ești, ce mirare că sunt!”

Ne mai auzim Doamne! Îmi place să-Ți povestesc. Mă bucur că putem relaționa mai mult în liniștea noastră, în discuția noastră particulară din timpul zilei.

 

28 aprilie 2020