Ioana Ardelean-0749 341 719 e responsabila cu gestionarea filmelor pe site.

Adelina Eliza Purcaru-0749 394 435 și Marius Samoilă-0743 148 124 sunt responsabilii cu gestionarea cărților.

 

Filme românești recomandate de Părintele Ciprian

 

La „Moara cu noroc” (1957) – Victor Iliu  – după „Moara cu noroc” a lui Slavici; stil western

Nunta de piatră (1971) – Dan Piţa și Mircea Veroiu – după „Fefeleaga” și alte povestiri ale lui Agârbiceanu; viața țăranilor și a lucrătorilor în mină din Apuseni

4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) – Cristian Mungiu

Moartea domnului Lăzărescu (2005) – Cristi Puiu

Pădurea spânzuraților (1964) – Liviu Ciulei – ecranizare a romanului omonim al lui Rebreanu, cu:  Victor Rebengiuc, L. Ciulei

Reconstituirea (1968) – Lucian Pintilie – după nuvela omonimă a lui Horia Pătraşcu

California Dreamin’ (Nesfârşit) (2007) – Cristian Nemescu – după o întâmplare reală

Politist, adjectiv (2009) – Corneliu Porumboiu

Amintiri din epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! (2009) – Cristian Mungiu

A fost sau n-a fost? (2006) – Corneliu Porumboiu – un ziarist din Vaslui încearcă să dovedească faptul că a fost Revoluţie şi în oraşul lui

Eu când vreau să fluier, fluier (2010) – Florin Șerban – după piesa omonimă de Andreea Vălean

Aurora (2010) – Cristi Puiu

Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006) – Cătălin Mitulescu – despre perioada Revoluţiei

Balanța (1992) – Lucian Pintilie

Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) – Mircea Mureșan – după romanul „Ion” al lui Rebreanu

Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) – Sergiu Nicolăescu – după o întâmplare reală dintr-un sat din Ardeal, cu: Amza Pellea

Tănase Scatiu (1976) – Dan Piţa – cu: V. Rebengiuc

Pădureanca (1986) – Nicolae Mărgineanu – după nuvela omonimă  de Slavici – cu:  V. Rebengiuc, Adrian Pintea, Manuela Harabor

Întoarcerea din iad (1983) – Nicolae Mărgineanu

Toate filmele de Nicolae Mărgineanu, mai ales cele de după Revoluţie

Osânda (1977) – Sergiu Nicolăescu – după romanul „Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa – cu: Gheorghe Dinică, Amza Pellea

Take, Ianke și Cadâr (2001) – spectacol după piesa omonimă a lui Victor Ion Popa, cu: Radu Beligan, Marin Moraru, Gheorghe Dinică

Titanic vals (1965) – Paul Calinescu – cu: Grigore Vasiliu Birlic

Buletin de București (1982) – Virgil Calotescu – cu: Mircea Diaconu

Filantropica (2002) – Nae Caranfil – cu: Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mara Nicolescu

Toamna bobocilor (1975) – Mircea Moldovan – viaţa într-un sat colectivizat de altădată, cu: Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru

Iancu Jianu zapciul (1980) – Dinu Cocea – cu: Adrian Pintea

Iancu Jianu haiducul (1981) – Dinu Cocea – cu: Adrian Pintea

Moromeţii I (1988) – Stere Gulea – după romanul omonim al lui Marin Preda, cu: V. Rebengiuc

Moromeţii II (2018) – Stere Gulea – adaptare a celui de-al doilea volum al romanului „Moromeţii” si a romanului „Viața ca o prada” de Marin Preda, cu: Horaţiu Mălăele

Medalia de onoare (2009) – Călin Peter Netzer – cu: V. Rebengiuc

Trilogia Brigada Diverse: B.D. intră în acţiune (1970), B.D. în alertă (1971) si B.D. la munte şi la mare – Mircea Drăgan cu: Puiu Călinescu, Dem Radulescu, Sebastian Papaiani, Toma Caragiu

Terminus paradis (1998) – Lucian Pintilie – cu: Costel Caşcaval

Drumul oaselor (1980) – Doru Năstase – cu: Florin Piersic

Faţa galbenă care râde (2008) – Constantin Popescu

Două lozuri (1957) – Aurel Miheles, Gheorghe Naghi – după nuvela „Două loturi” de Caragiale, cu: Grigore Vasiliu Birlic

Nunta mută (2008) – Horaţiu Mălăele

Secvenţe (1982) – Alexandru Tatos

Ciuleandra (1985) – Sergiu Nicolăescu – după romanul omonim al lui Rebreanu

Trei zile și trei nopți (1976) – Dinu Tănase – după romanul „Apa” de Alexandru Ivasiuc

Convoiul (1981) – Mircea Moldovan

Capcana mercenarilor (1981) – Sergiu Nicolăescu

Poziţia copilului (2013) – Călin Peter Netzer

Baltagul (1969) – Mircea Mureşan

Liceenii (1987) – Nicolae Corjos

Extemporal la dirigenție (1987) – Nicolae Corjos

Noiembrie, ultimul bal (1989) – Dan Piţa – după romanul „Locul unde nu s-a întamplat nimic” de Mihail Sadoveanu

——- 

 

Alte filme recomandate de Ascor Cluj


Pentru detalii legate de filme puteti consulta
http://www.imdb.com/

 

Filme artistice

A Walk to Remember (O iubire de neuitat) (2002) – dramă romantică
Amadeusdramă despre viața lui Mozart (1984) – Oscar
Amazing Grace (Mai aproape de cer) (2006) – dramă biografică despre campania împotriva comerțului de sclavi din Imperiul Britanic, condusă de William Wilberforce
Andrei Rubliov (1966) – o dramă cu caracter biografic, în regia lui Andrei Tarkovski, care prezintă viața pictorului de icoane din secolul al XV-lea
Boychoir (2014) – pentru toate vârstele
Doctor Zhivago (2002)
Flowers for Algernon (Flori pentru Algernon) (2000) – dramă biografică
Hugo (2011) dramă-aventuri-fantastic (pentru toate vârstele)
Joan of Arc (Ioana D’Arc) (1999) – filmul cu actrița Leelee Sobieski 
Les Choristes (The Chorus/Coriștii) (2004) – pentru toate vârstele
Life of Pi (Viața lui Pi) (2012) dramă biografică
Lion King (Regele Leu) (2019) – film animat pentru toate vârstele
Marcelino pan y vino (1955) – pentru toate vârstele
Mihai Viteazul (1971) – film românesc în regia lui Sergiu Nicolaescu, cu Amza Pellea în rol principal
Prince of Egypt (Prințul Egiptului) desen animat despre Moise
Să nu ucizi (2018) – film românesc (sunt vreo 2-3 scene cu limbaj licențios)
Slumdog Millionaire (Vadabondul milionar) (2009) -dramă biografică-Oscar
The book thief (Hoțul de cărți) (2013) – dramă istorică
The kid (Piciul) (1921) film de și cu Charlie Chaplin
The Letters (Scrisorile) (2015) dramă biografică despre Maica Teresa
The Pianist (Pianistul) (2002) Oscar pentru cel mai bun scenariu-film biografic dramatic de război (Holocaust), emoționant ca și filmul ”Lista lui Schindler”)
The sound of music (Sunetul muzicii) (1965) – muzical pentru toate vâstele
The theory of everything (Teoria întregului) (2014) – drama biografică despre fizicianul Stephen Hawking
The way back (Drumul de întoarcere) (2010) – dramă de război despre un grup de prizonieri care evadează dintr-un lagăr al Gulagului Siberian în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial-joacă și un actor român
War horse (Calul de luptă) (2011) – dramă război
The case of Christ (2017) – dramă creștină americană (despre un ateu care devine creștin-e de admirat lupta sa pentru a se converti, chiar dacă nu e ortodox)

300: Rise of an Empire
Ai credință (Do You Believe, 2015) Alexandru Cristian Țața: ,,e inspirat dintr-un caz real și prezintă viața mai multor oameni care se întorc la Hristos, ajutându-și aproapele. Are și părți mai dure, îl recomand copiilor peste 10 ani”
Apocalypto
A Season for Miracles (1999)
Bakita
Battle of Kosovo 1389 – bătălia cu Cneazul Lazăr, de care a pomenit Părintele (pentru cei din pelerinajul 1 Serbia 2017, subtitrarea în engleză)
A Beautiful Mind
Annefilm pe tema adopției
Bella Cățelușulfilm ortodox
Benjidespre un câine vagabond cu calități de câine detectiv
A Christmas Carol Admiralfilm de război rusesc
Călugărul și demonul
Chudo (Minunea)
Christmas Angel (2009)
Copiii paradisului
Copilul în pijama vărgată
Cum să ascunzi un câine în New Yorkfilm pe tema adopției
Darknes
Discursul regelui
Eloise at Christmas Time (despre un Tom Sawyer feminin) (2003)
Fetița și vulpea
Hachiko
Hoardaun film istoric rusesc, eveniment, despre Sf. Alexie al Moscovei, care, în anul 1357, face o minune
Hotel Rwanda
Invictusfilm despre sport
It’s a Wonderful Life (1946)
În numele meu – Despre un preot și o fetiță un film rusesc foarte bun
Jane Eyre
La Guerre des Tuques
La Vita e Bella
Le Grand Bleu
Le Havre Le Pont des Beaux Artsun film deosebit
Le Scaphandre et le Papillon
Lista lui Schindler
On the 2nd Day of Christmas (1997) 
Ostrov
Patch Adams – un film deosebit cu Robin Williams, despre cum un medic poate face viața mai frumoasă pacienților săi (de la copii bolnavi de cancer și până la persoane cu probleme psihice). Trailer aici.
Pentru numele meu
Portretul luptătorului la tinerețe despre rezistența anticomunistă în munții Făgărașului, povestea grupului lui Ion Gavrilă Ogoranu
Povestioare Ortodoxe 1 
Povestioare Ortodoxe 2
Preotul – film rusesc
România neâmblânzită
Sfântul Luca al Crimeei
Steluțe pe pământ
Țarul
The Christmas Candle (2013)
The Christmas Miracle of Jonathan Toomey (2007)
The Christmas Shoes
The Christmas Tree (1996)despre relația specială dintre o călugăriță orfană și bradul care i-a fost cel mai bun prieten. 
The Giver (Darul lui Jonas)
The Man without the Past
The Miracle of 34th Street (1994 / 1947)
The Twelve Trees of Christmas (2013) – despre salvarea unei biblioteci
Valhalla Rising
White Horse

 

Documentare creștine

Starețul Paisie și eu, stând cu picioarele în sus
Convertirea Pr. Lazăr
Cuviosul Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos
Cuviosul Paisie Aghioritul Pustnicul din Sinai
Descifrând misterul vieții-design inteligent întărirea credinței în (existența lui) Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă și în atotputernicia Sa
Dumnezeul minunilorîntărirea credinței în (existența lui) Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă și în atotputernicia Sa
Istoria Bizanțului. Lecția bizantină film documentar realizat de Arhimandritul Tihon, autorul cărții “Nesfinții sfinți”; e o frumoasă sinteză istorică despre viața Imperiului Bizantin, care s-a dărâmat treptat pe mâna greșelilor treptate pe care le-a făcut. O lecție necesară nouă celor ce trăim în secolul XXI într-o Europă fără Dumnezeu.
Patriarhul Ilie al II-lea al Georgiei
Părintele Arsenie
Sfinții Închisorilor
Sf. Ioan Maximovici
Sf. Nicolae Velimirovici
Sf. Nicolae – Minuni
Sf. Țar Nicolae al II-lea si familia sa
Starețul Efrem din Arizona
Sf. Vasile Cel Mare Leul lui Hristos

 

Filme pentru copii

Pe link-ul următor puteți verifica vârsta recomandată pentru filmele pentru copii: www.commonsensemedia.org

Antarctica
Togo(recomandat de mai multi părinți – filmul poate fi văzut online aici)
Homeward Bound
Beethoven
Belle and Sebastian
My Dog Skip
A Dog’s Purpose
Campioana
Toate pânzele sus
De ce are vulpea coadă
Paddington 1 și 2
Fantastic Mr. Fox
The Lorax
Furry Vengeance
Buddies (seria cu câini)
Dogs Hotel
Cățelusul
Seria de desene Cârtița și …
Cei trei mușchetari
Crucea
Ferma animalelor
Finding Nemo
Horton hears a Who!
Horton the elephant
How to Train Your Dragon
Lolek și Bolek
Lorax protectorul pădurilor – de preferat varianta din anii 70
Miaunel și Bălănel
Năică și barzadespre candoarea copilăriei
Năică și peștele
Năică și veverița
Neobișnuita călătorie a Serafimei
Sf. Alexandru Nevsky
Sf. Serafim de Sarov
Shaun the Sheep (2015)
The Snowman
The Snowman and the Snowdog 
Canal Youtube pentru copii

 

Cărți recomandate de Părintele Ciprian

Cărți teologice de referință

Paul Evdokimov (provine dintr-o familie din marea nobilime din Sankt Petersburg; tatăl său e ucis în 1907 de revoluționarii bolșevici; mâhnit de aceasta, face școala militară să lupte contra celor care l-au ucis pe tatăl său; se înscrie în armata albă, luptă 2 ani împotriva armatei roșii; se refugiază în Istanbul în 1921; în 1923 pleacă la Paris cu mama lui, unde își ia licența la Teologie la „Saint-Serge”; se căsătorește, are doi copii; face doctoratul în Litere la Sorbona cu teza „Dostoievski și problema răului”; la 39 de ani îi moare soția (1945); în 1954 se recăsătorește cu fiica unui diplomat japonez; până la moartea sa (1970), e profesor la „Saint-Serge”, facultatea ortodoxă a exilului rus de după instaurarea Uniunii Sovietice) – Iubirea nebună a lui Dumnezeu (carte excepțională, despre cât de mult ne iubește Dumnezeu), Ortodoxia (între cele mai bune cărți teologice; explică Ortodoxia la nivelul omului obișnuit și a occidentalului; strânge în chintesență ce a însemnat Ortodoxia timp de 2000 de ani și reformulează în limbaj modern; aceasta se poate spune, în general, despre cărțile teologilor ruși exilați; Părintele Arsenie Boca și Alexandru Mironescu citeau în facsimil, în franceză, această carte și o apreciau mult), Taina iubirii: sfințenia iubirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe (carte excepțională), Prezența Duhului Sfânt în Tradiția Ortodoxă, Vârstele vieții spirituale (despre diferitele vârste ale vieții spirituale a omului), Arta icoanei: o teologie a frumuseții (carte care formează înțelegerea icoanei), Femeia și mântuirea lumii (cea mai bună carte despre femeie din Ortodoxie);

Vladimir Lossky (fiul unui mare filosof rus, Nicolae Losski; alungați din Rusia în 1922, când au plecat mii de intelectuali alungați de Lenin; se mută mai întâi la Praga, unde face Facultatea de Arte Frumoase, apoi la Paris, unde predă până la sfârșitul vieții – 1958 – Teologia dogmatică la Facultatea „Saint-Serge”) – Teologia mistică a Bisericii de Răsărit (cartea lui fundamentală și cea mai bună carte despre teologia mistică; pentru cei care vor să cunoască în profunzime teologia ortodoxă mistică, fără să mai citească o altă carte; e redusă ca volum și foarte clară, are o claritate de cristal), Introducere în teologia ortodoxă (pentru cei cărora le e greu să citească Teologia mistică a Bisericii de Răsărit; e un fel de reducție, de chintesență a acestei cărți), După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Vederea lui Dumnezeu;

Olivier Clément (mai întâi este un intelectual ateu francez care vrea să se sinucidă; în ultima clipă, îi cad ochii pe o icoană pe care o primise de la un ortodox; chipul lui Hristos din acea icoană îl convertește; avea 30 de ani atunci; devine profesor la Facultatea „Saint-Serge”, Paris) – Trupul morții și al slavei (despre trupul nostru de acum și trupul pe care îl vom avea la a Doua Venire), Întrebări asupra omului (despre tot ce înseamnă omul ca ființă zidită din materie și spirit), Rugăciunea lui Iisus (printre cele mai bune cărți despre rugăciunea lui Iisus; mai are o carte cu explicații despre rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Tatăl nostru” și „Împărate ceresc”), Viața din inima morții și Ochiul de foc (ultimele două sunt mai puțin cunoscute, dar deosebite);

Nikolai Afanasiev (născut la Odessa; fiu de avocat; studiază matematica; înrolat în armata albă; se refugiază la Belgrad, unde își face doctoratul în Teologie; profesor la Seminarul ortodox de la Skopje; profesor la Paris, la „Saint-Serge”, până la sfârșitul vieții; este cel mai mare dintre cei care promovează și explică Sfânta Împărtășanie; de la el a pornit revigorarea euharistică) – Biserica Duhului Sfânt, Puterea dragostei;

Serafim Rose (făcea parte dintr-o familie de americani protestanți, cu origini în Norvegia și Suedia; născut la San Diego, în California; foarte serios la liceu, studiază filosofia, biologia, matematica, dar toate îl dezamăgesc; tot ce a studiat i-a dat o mare profunzime și seriozitate; caută sensul și rostul vieții, nu-l găsește în protestantism și în filosofiile pe care le studiază la liceu și apoi la facultate; îi devine ucenic lui Alan Whites, care promova budismul de masă în SUA, dar este dezamăgit de superficialitatea cu care acesta trata budismul și taoismul; îi devine ucenic vestitului învățat chinez taoist și sinolog Gi-ming Shien; învață limba chineză în diferite variante și dialecte și studiază în profunzime tradițiile spirituale chineze, dar, căutând adevărul în profunzimea lui, nu îl găsește aici; ideea neantului budist nu îl odihnește; filosofiile lui Nietzsche, generația Beatles în care era, practicile zen și yoga pe care le făcea, drogurile, promiscuitatea, bețiile, desfrânarea în care a trăit el și generația lui în facultate l-au adus la marginea prăpastiei; cercetând toate templele, intră și într-o biserică rusească din San Francisco, unde se simte pentru prima dată acasă; devine ortodox sincer și puternic, ucenic al Sfântului Ioan Maximovici; intră în monahism și scrie printre cele mai bune cărți din lumea ortodoxă; moare la 48 de ani) – Ortodoxia și religia viitorului (în această carte găsim și explicații legate de aparițiile OZN-urilor; primele explicații valabile, reale, ortodoxe la ceea ce se întâmplă în lumea actuală), Sufletul după moarte (primele explicații valabile, reale la experiențele de dincolo de moarte pe care le trăiesc unii oameni), Nihilismul (despre această filosofie a lumii moderne în care se sting atâția oameni și atâtea generații), Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor (carte excepțională; despre minciunile, greșelile care s-au adus în explicația evoluționistă darwinistă ca să se dărâme creaționismul), Descoperirea lui Dumnezeu inimii omului, Tâlcuiri la Apocalipsă (carte extraordinară; printre puținele tâlcuiri serioase la Apocalipsă);

toți stareții de la Optina (au apărut cărți foarte serioase despre toți stareții de la Optina: de la Gavriil, la Moise, Anatolie I, Ambrozie, Anatolie II, Nectarie etc.; sunt zeci de cărți deosebite);

Sfântul Paisie Aghioritul – toate cărțile scrise de el și despre el (cărți fundamentale pentru formarea unui creștin în lumea de astăzi);

Sfântul Porfirie Kavsokalivitul – toate cărțile scrise de el și despre el;

Sfântul Iacov Tsalikis – toate cărțile despre el;

Pr. Epifanie Teodoropulos – toate cărțile scrise de el și despre el;

Pr. Epifanie Teodoropulos – Cartea celor două extreme (despre cele două extreme din creștinism: laxismul și habotnicia, fariseismul, pe care le infierează);

Sfântul Serafim de Sarov – toate cărțile despre el, mai ales mărturia lui Nikolai Motovilov despre el, descoperită de Sergius Nilus;

Sergius (Serghei) Nilus (era un fel de reporter creștin al mănăstirii Optina înainte de desființarea ei) – Pe malul râului dumnezeiesc. Însemnările unui ortodox (în 4 volume), mărturia lui Nikolai Motovilov despre Sfântul Serafim de Sarov descoperită de el și alte cărți despre Sfântul Serafim de Sarov;

Sfântul Paisie Velicikovski – toate scrierile lui;

Sfântul Sofronie Saharov – toate cărțile, mai ales cele traduse de Pr. Rafail Noica; sunt cărți fundamentale;

Pr. Zaharia Zaharou (părintele duhovnicesc al Mănăstirii Essex, Anglia, ucenicul Sfântului Sofronie Saharov) – toate cărțile;

Pr. Nicholas Sarahov (nepotul Sfântului Sofronie Saharov) – toate cărțile;

Sfântul Siluan Athonitul – Între iadul deznădejii și iadul smereniei (una dintre cele cinci cărți pentru care a meritat să se facă Revoluția de la 1989 și să căpătăm libertate, ca să fie tipărite, spune Părintele); toate cărțile despre el sunt mântuitoare de suflet;

Sfântul (Gheron) Iosif Isihastul – Mărturii din viața monahală (una dintre cele cinci cărți pentru care a meritat să se facă Revoluția de la 1989 și să căpătăm libertate, ca să fie tipărite, spune Părintele; conține scrisorile lui; 2 volume, traduse de Pr. Constantin Coman; excepționale);

Sfântul (Gheron) Iosif Isihastul – toate cărțile despre el, cărțile ucenicilor lui sau despre ucenicii lui;

Pr. Efrem Filotheitul (din Arizona)  – Starețul meu Iosif isihastul (una dintre cele cinci cărți pentru care a meritat să se facă Revoluția de la 1989 și să căpătăm libertate, ca să fie tipărite, spune Părintele);

Pr. Iosif Vatopedimul (ucenic al Sfântului Iosif Isihastul) – cărțile lui și cărțile despre el;

Pr. Haralambie (ucenic al Sfântului Iosif Isihastul) – cărțile lui și cărțile despre el;

Pr. Efrem Katunakiotul (ucenic al Sfântului Iosif Isihastul) – cărțile lui și cărțile despre el;

Pr. Arsenie Spileotul (ucenic al Sfântului Iosif Isihastul) – cărțile lui și cărțile despre el;

Cărțile din spiritualitatea athonită în general: Moise Monahul Aghioritul; Sfântul Nicodim Aghioritul; Patericul athonit; Împărtășania continuă cu Sfintele Taine (carte din spiritualitatea athonită; adunare de scrieri deosebite din învățăturile athonite; traducere și un amplu studiu istorico-teologic introductiv de Pr. Ioan Ică jr.); Pr. Emilianos Simonopetritul – toate cărțile lui sunt deosebite, excepțional de bine traduse de Pr. Agapie Corbu; Pr. Petroniu Tănase (de la schitul Prodromu) – toate cărțile; Pr. Dionisie Ignat (de la Colciu) – cărțile lui și cărțile despre el; Pr. Vasilios Gondikakis, stareț din Muntele Athos – cărțile lui și cărțile despre el; Pr. Daniil Katunakiotul – cărțile despre el;

Sfântul Nectarie al Eghinei – cărțile lui și cărțile despre el;

Sfântul Luca al Crimeei – toate cărțile lui;

Maica Gavrilia Papaiannis – cărțile despre ea;

Sfântul Teofilact al Bulgariei – tâlcuirile la Sfânta Scriptură;

Sfântul Ioan Gură de Aur – tâlcuirile la Sfânta Scriptură;

*** Pelerinul rus ;

Jean Kovalevki (mare teolog și episcop rus) – Taina originilor;

Sfântul Ignatie Briancianinov – toate cărțile;

Aleksei Homiakov (mare teolog și filosof rus; cel care i-a influențat pe Feodor Dostoievski, pe Vladimir Soloviov, pe Nikolai Gogol, lângă care s-a și îngropat, fiind prieteni; a murit de holeră îngrijind un țăran bolnav de holeră) – Biserica este una;

Aleksandr Herzen mare teolog și filosof rus) – Amintiri și cugetări (redă chipul lui Aleksei Homiakov);

Andrei Kuraev (fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Ruse; a făcut studii la București, cunoaște bine România) – toate cărțile;

Pavel Florenski (un geniu al rușilor, asemănător cu Pascal; cărțile lui sunt mai greoaie, dar extraordinare) – Iconostasul; Perspectiva inversă (pentru cei care vor să înțeleagă mai bine icoana), Stâlpul și Temelia Adevărului ;

Vladimir Soloviov – Povestire despre Antihrist, Îndreptățirea binelui, Creștinism și antisemitism (Soloviov era un mare iubitor al evreilor; ultimele lui cuvinte au fost: „Iartă-i, Doamne, pe evreii care nu Te cunosc și nu Te slăvesc încă!”), Trei dialoguri despre sfârșitul istoriei universale (excepțională);

Antonie Bloom /de Suroj (marele mitropolit al rușilor din Anglia) – toate scrierile lui sunt excepționale; și cărțile despre el;

Alain Besançon (mare filosof francez cunoscător al Ortodoxiei și apropiat de Ortodoxie) – Sfânta Rusie, Anatomia unei stafii: falimentul unei utopii întrupate (un fel de istorie a comunismului din Răsărit), Nenorocirea secolului: despre comunism, nazism și unicitatea „Șoah”-ului (despre amestecul dintre nazism și comunism din secolul XX și tot ce a însemnat), Imaginea interzisă: istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky (iconografii sunt îndemnați să citească această carte), Dilemele mântuirii: criza Bisericii Catolice.

Părinți și teologi români

Pr. Rafail Noica – toate cărțile lui și cele despre el; conferințele (cuvintele lui sunt mântuitoare de suflet);

Pr. Ioanichie Bălan – Convorbiri duhovnicești (convorbiri cu cei mai mari părinți duhovnicești din România dinainte de căderea comunismului și de după); Patericul românesc (carte extraordinară);

Pr. Ilie Cleopa – Ne vorbește Părintele Ilie Cleopa și, în general, toate cărțile de convorbiri cu Părintele Ilie Cleopa; Amintiri despre Părintele Ilie Cleopa, Călăuză în credința ortodoxă (despre credință; răspunde la întrebările cu care ne poate închide un protestant sau un ateu);

Sfântul Vasile de la Poiana Mărului – toate scrierile lui;

Sfântul Paisie Velicikovski – toate scrierile lui;

Nichifor Crainic – Sfințenia – împlinirea umanului, Nostalgia Paradisului, Zile albe, zile negre (memorii), Pribeag în țara mea (memorii), Dostoievski și creștinismul rus, Povestiri despre Bunul Dumnezeu (Nichifor Crainic e traducătorul cărții Povestiri despre Bunul Dumnezeu, de Rainer Maria Rilke); poeziile lui sunt excepționale; toate cărțile lui sunt apă vie pentru suflet;

Pr. Petroniu Tănase (de la schitul Prodromu, Muntele Athos) – toate cărțile;

Pr. Dionisie Ignat (de la Colciu, Muntele Athos) – cărțile lui și cărțile despre el;

*** Împărtășania continuă cu Sfintele Taine (adunare de scrieri deosebite din învățăturile athonite; traducere și un amplu studiu istorico-teologic introductiv de Pr. Ioan Ică jr.);

Pr. Benedict Ghiuș – cărțile lui și cărțile despre el;

Pr. Sofian Boghiu – cărțile lui și cărțile despre el;

Pr. Arsenie Boca – cărțile lui și cărțile despre el;

IPS Antonie Plămădeală („Fără Dumnezeu, am fi apariții ciudate și dispariții stupide”) – Trei ceasuri în iad (carte ușoară, dar cu multe învățături bune; roman ortodox, creștin), Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă (carte deosebită; pentru noi toți; poate printre primele 10 cărți mari ale teologiei românești; printre puținele cărți care nu atât ne învață reguli stricte, ci ne descoperă duhul tainic al adevăratei Ortodoxii), Rugul Aprins (IPS Antonie Plămădeală a fost în Rugul Aprins), Basarabia (scriere în care își aduce aminte de tinerețea lui, dar și despre istoria Basarabiei; pentru basarabeni, dar nu numai); în general, toate cărțile lui;

Pr. Ion Bria – Liturghia după Liturghie (carte deosebită, mai ales pentru preoți);

Dometie Manolache (de la Mănăstirea Râmeț) – cărțile lui și cărțile despre el;

Vichentie Mălău – cărțile lui și cărțile despre el;

Sfântul (Bătrânul) Gheorghe Lazăr  – cărțile despre el;

Sfântul Gheorghe de la Cernica – cărțile despre el;

Pr. Paisie Olaru – cărțile lui și cărțile despre el;

Alexandru Mironescu (e poate inima Rugului Aprins) – Admirabila tăcere (memoriile lui de după închisoare), La scaunul mărturisirii, Floarea de Foc, Calea inimii; toate cărțile lui sunt deosebite, asemănătoare și aproape de nivelul Jurnalului fericirii lui Nicolae Steinhardt;

Daniel Sandu Tudor – toate lucrările lui;

Mircea Vulcănescu (mare teolog și ASCR-ist în perioada interbelică) – Dimensiunea românească a existenței, Bunul Dumnezeu cotidian, Chipuri spirituale;

Ionuț Butoi – Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc;

Nae Ionescu (e un personaj deosebit, unic în cultura română) – Curs de metafizică, Roza vânturilor; toate cărțile despre el;

Pr. Vasile Vasilache (de la Rugul Aprins) – cărțile despre el;

Pr. Haralambie Vasilache (de la Rugul Aprins; fratele pr. Vasile Vasilache) – cărțile despre el;

Pr. Roman Braga (de la Rugul Aprins) – cărțile despre el;

Paul Sterian (de la Rugul Aprins; președintele ASCR-ului în perioada interbelică) – cărțile despre el;

Pr. Andrei Scrima (de la Rugul Aprins; mare teolog) – Timpul Rugului Aprins, Comentariu integral la Evanghelia după Ioan, Despre isihasm (despre isihasm într-un înțeles mai subtil și mai înalt), Duhul Sfânt și unitatea Bisericii, Ortodoxia și încercarea comunismului (o abordare deosebită a felului în care a trecut Ortodoxia prin încercarea comunismului);

Pr. Teofil Părăian – toate cărțile lui;  

Zorica Lațcu – toate poeziile și cărțile despre ea;

Constantin Galeriu – Jertfă și răscumpărare (carte excepțională);

Pr. Arsenie Papacioc – toate cărțile lui și despre el;

Pr. Iustin Pârvu – toate cărțile lui și despre el;

Pr. Savatie Baștovoi – toate cărțile lui;

Pr. Ioanichie Moroi (marele stareț de la Frăsinei) – toate cărțile despre el;

Mihai Urzică – Minuni și false minuni (pentru cei care vor să aibă discernământul de a deosebi minunile de falsele minuni), Biserica și viermii cei neadormiți sau cum lucrează în lume „taina fărădelegii” (carte excepțională);

Maica Siluana Vlad – toate cărțile.

Cărți din literatura universală

Literatura franceză

Blaise Pascal (filosof, fizician, matematician, teolog) – Cugetări;

Pierre Corneille (dramaturg) – toate scrierile;

Jean Racine (dramaturg) – toate scrierile;

Stendhal – Roșu și negru, Mănăstirea din Parma;

Honoré de Balzac (scrierile lui redau istoria Franței, a lumii, a umanității; sunt un fel de antropologie) – Colonelul Chabert (nuvelă pe care o aprecia Nicolae Steinhardt), Femeia la treizeci de ani și celelalte scrieri;

Victor Hugo – Mizerabilii;

Alexandre Dumas tatăl – tot ce a scris;

Alexandre Dumas fiul – tot ce a scris;

George Sand  (poate cea mai bună scriitoare franceză, alături de Simone de Beauvoir);

Gustave Flaubert

Émile Zola – Madeleine Férat și celelalte romane;

Anatole France – Insula pinguinilor, Thaïs, Crinul roșu și celelalte scrieri;

Léon Bloy – toate cărțile;

Guy de Maupassant – Bel-Ami și alte scrieri;

Henri Bergson (filosof francez convertit la creștinism);

Romain Rolland;

Charles Péguy (socialist care trece printr-o mare criză sufletească și, după ce citește viața Sfintei Ioanei dʼArc, se convertește);

Paul Claudel  (un mare scriitor și teolog francez, convertit) – Un poet privește crucea și celelalte cărți ale lui;

Marcel Proust – În căutarea timpului pierdut (carte de referință din literatura universală);

Paul Valéry (poet);

André Gide – toate scrierile;

Georges Bernanos – Jurnalul unui preot de țară (o carte de o frumusețe, gravitate, durere, umilință extraordinare);

Georges Bataille (are o teorie a jertfei: singura modalitate de a cunoaște omul este după capacitatea de a se lepăda de sine și a se dărui celorlalți);

Albert Camus (mare filosof și scriitor) – Ciuma (roman care descrie o comunitate închisă, speriată de epidemia ciumei), Străinul, Vara, Nunta, Fața și reversul;

Simone de Beauvoir – Memoriile unei fete cuminți (poate cea mai bună scriitoare franceză, alături de George Sand);

Simone Weil;

Denis de Rougemont – Jurnalul unei epoci (jurnalul său în trei volume), Iubirea și Occidentul, Partea diavolului;

René Girard (mare teolog și scriitor) – toate cărțile.

Literatura germană

Goethe (considerat cel mai mare geniu al omenirii) – Faust (despre pactul cu diavolul al unui om de știință pentru dobândirea cunoașterii; traducerea lui Blaga e deosebită), Suferințele tânărului Werther (scriere romantică extraordinară despre un tânăr îndrăgostit care se sinucide; arată o amplitudine de sentimente, gândire și emoție; de citit în oglindă cu Însemnări din subterană a lui Dostoievski, despre un om complexat, suferind de complexul de inferioritate);

Friedrich Hölderlin (poet german, cel care a zis că atunci când explici dragostea nu mai iubești);

Frații Grimm – povestiri/basme;

Rainer Maria Rilke (între cei mai mari poeți ai lumii) – Povestiri despre Bunul Dumnezeu, poezii (extraordinar de frumoase);

Thomas Mann – Muntele vrăjit, Iosif și frații săi și celelalte cărți.

Literatura engleză

William Shakespeare – Hamlet, Romeo și Julieta, Îmblânzirea scorpiei și toate celelalte mari opere dramatice;

Charles Dickens – Marile speranțe, povestirile;

Mark Twain – povestirile (scrieri pline de ironie, de umor);

Oscar Wilde – Potretul lui Dorian Gray și celelalte cărți;

G.K. Chesterton (un mare convertit englez) – Ereticii, Ortodoxia, Omul care era joi, Omul etern, Hanul zburător, Dacă Dumnezeu nu ar exista;

James Joyce – Ulise;

Scott Fitzgerald – Marele Gatsby;

C.S. Lewis (un mare convertit, profesor la Oxford, prieten cu J.R.R. Tolkien) – Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr și celelalte cărți;

J.R.R. Tolkien (mare creștin) – toate cărțile.

Literatura rusă

Aleksandr Pușkin – Boris Godunov (teatru), Evgheni Oneghin (roman în versuri), toată poezia;

Nikolai Gogol (un creștin autentic) – Meditații la Dumnezeiasca Liturghie, Mantaua (nuvelă), Revizorul (teatru), Suflete moarte (roman), povestirile;

Feodor Dostoievski – Umiliți și obidiți, Crimă și pedeapsă, Omul din subterană, Frații Karamazov, Idiotul, Adolescentul, Demonii;

Ivan Turgheniev (mare scriitor, opozant al lui Dostoievski, dar pe care îl respecta) – Părinți și copii, Povestirile unui vânător, Prima iubire;

Lev Tolstoi – romane: Război și pace, Anna Karenina; nuvele și povestiri: Stăpân și slugă, Moartea lui Ivan Ilici, Pedeapsa arhanghelului Mihail, Cât pământ îi trebuie unui om și toate celelalte;

Anton Cehov (mare scriitor rus) – teatru: Unchiul Vania, Trei surori, Livada cu vișini și tot ce a scris;

Sergius Nilus (sau Serghei Nilus; cunoscător al lumii monahale) – tot ce a scris;

Aleksei Tolstoi (mare scriitor, dar a avut și apropieri de puterea comunistă) – Calvarul, Petru I;

Mihail Bulgakov – Maestrul și Margareta (a apărut după 26 de ani de la moartea sa, fiind interzisă de comuniști);

Vladimir Nabokov (poate cel mai mare scriitor al secolului XX, în afară de Cinghiz Aitmatov) – Lolita, Foc palid;

Ilia Ilf și Evgheni Petrov (doi autori ruși care într-o vreme de mare persecuție au scris două cărți extraordinare) – Douăsprezece scaune, Vițelul de aur;

A.I. Vvedenski (deportat la Kursk, a murit pe drum) – tot ce a scris;

Daniil Harms (autor liric, dramatic; moare în 1942 în spitalul unui lagăr de muncă din Rusia);

Mihail Alexandrovici Șolohov  – Donul liniștit (despre colectivizările forțate din Ucraina; e incredibil cum a scăpat de cenzura sovietică; premiul Nobel în 1965);

Leonid Leonov – Drumul spre ocean (în care se redau gândurile unui comisar politic pe patul morții);

Anatoli Rîbakov – Copiii din Arbat (despre coșmarul din perioada stanilistă);

Mihail Šatrov – prezintă epurările tragice din anii 1930 din URSS;

Ivan Bunin (Premiul Nobel în 1933) – îi sunt traduse în română nuvele și povestiri;

Ana Ahmatova (una dintre cele mai mari poete ale secolului XX; persecutată toată viața de comuniști);

Vasili Grossman – Panta rhei și celelalte cărți;

Serghei Antonov;

Serghei Esenin – toate scrierile, mai ales poeziile;

Ivan Goncearov – Oblomov (există și un film celebru după această carte);

Osip Mandelștam (evreu rus, mare poet; condamnat, a murit în temnițele gulagului);

Dmitri Melejkovski;

Boris Pasternak – Doctor Jivago (Premiul Nobel în 1958; roman pe care îl citea și fiica lui Stalin, și Hrușciov cu plăcere; dar autorul tot a fost persecutat, iar romanul interzis);

Marina Țvetaeva (mare poetă rusoaică a secolului XX);

Aleksandr Soljenițîn (închis 10 ani în lagărele sovietice) – Primul cerc, O zi din viața lui Ivan Denisovici, Arhipelagul Gulag (pentru care a primit Premiul Nobel și a fost alungat din țară), Pavilionul canceroșilor (carte scrisă în urma expunerii la radiații de către comuniști, îmbolnăvirii de cancer și coșmarului trăit în pavilioanele de canceroși) și toate cărțile.

Alte literaturi

Cinghiz Aitmatov (un fel de Dostoievski al secolului XX, din Kirgizstan, republică a Uniunii Sovietice; scrierile lui sunt unice) – O zi mai lungă decât veacul, Eșafodul, Plopșorul meu cu băsmăluță roșie, Adio, Floare-galbenă!, Ogorul mamei, Cocorii timpurii, Cântecul stepei, cântecul munților, Geamilia (poate cea mai frumoasă poveste de dragoste a lumii, despre doi tineri îndrăgostiți în timpul războiului, din câmpiile de dincolo de Urali, care munceau din greu să ducă de mâncare și haine soldaților), Vaporul alb (o povestire despre relația dintre un bunic și un nepot);

Edith Stein (ucenică evreică a filosofului german Husserl, poate cea mai deșteaptă femeie a veacului; împotrivitoare credinței creștine, se convertește la creștinism în urma unei întâmplări prin care ajunge să citească viața Sfintei Tereza de Avila; intră în monahism și sfârșește în lagărele de concentrare naziste; declarată sfântă) – toate cărțile;

Selma Lagerlöf (a primit Premiul Nobel pentru Literatură; fiind în scaun cu rotile din copilărie, și-a dezvoltat aripile sufletești; a fost o creștină vie) – toate povestirile;

Ignazio Silone (autor italian) – Pâinea și vinul;

Giovanni Papini (convertit italian al secolului XX) – Viața lui Iisus, Un om sfârșit, Martorul patimilor;

Werfel Franz (scriitor austriac puțin cunoscut) – Reuniunea clasei, Cele patruzeci de zile de la Musa Dagh;

Georg Trakl (poet austriac);

Franz Kafka (evreu ceh) – toate cărțile;

Soren Kierkegaard (filosof danez, mare creștin) – toate scrierile pentru cei care citesc filosofie;

Ernest Hemingway (autor american, unic în descriere și în amplitudinea scrierilor sale);

Gabriel García Marquez (scriitor sud-american) – Un veac de singurătate.

Literatura română

Neagoe Basarab – Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie;

Anton Pann (un fel de La Fontaine român; aromân de neam, născut în Bulgaria; a stat până la 16 ani în Chișinău, unde a cântat în corul catedralei din Chișinău, apoi a revenit la București) – Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea , Povestea vorbii, De la lume adunate și iarăși la lume date, Carul frânt (Nevoia învață pe om), Spitalul amorului;

Ion Ghica – O călătorie de la București la Iași înainte de 1848 (scrisoare în care povestește unui prieten cum a călătorit de la București la Iași înainte de 1848 și descrie oamenii și locurile văzute);

Ion Ghica – Moravuri de altădată (scrisoare);

Costache Negruzzi (era din Iași, a fost dat de mic la școlile grecești în perioada fanariotă și a învățat singur să scrie și să citească în română) – Amintiri din junețe (e prima parte din Păcatele tinereților), Cum am învățat românește (din Amintiri din junețe);

Dimitrie Bolintineanu (era aromân) – Advocații (satiră despre avocați), Două Tombatere (satiră despre doi boieri nemulțumiți de perioada cuzistă) și celelalte satire și fabule;

Vasile Alecsandri – teatru: Chirițele (pentru savoarea limbajului moldovenesc): Chirița în Iași (Două fete și-o neneacă); Chirița în provincie, Coana Chirița în voiaj,Coana Chirița în balon (Părintele recomandă să vedem piesele de teatru jucate mai ales de Tamara Buciuceanu), Boieri și ciocoi; proză: Istoria unui galbăn (despre istoria unui galben și a unei parale din buzunarul unui om, care sunt despărțiți și care, după multe peripeții, se reîntâlnesc în buzunarul unui alt om), O plimbare în munți, Vasile Porojan (despre prietenul său din copilărie rrom), Dridri; poeziile;

Petre Ispirescu – basme;

Ion Creangă (cel mai mare povestitor al moldovenilor, egalat poate de Mihail Sadoveanu) – tot ce a scris;

I.L. Caragiale (mai ales în proză, mai puțin cunoscută, este un alt chip al lui: credincios, mistic) – teatru: Năpasta (dramă; personajul Anca este un fel de Vitorie Lipan care răzbună moartea iubitului ei; scriere înfricoșătoare, cu ceva din textura scrierilor rusești mistice); proză: O făclie de Paște, Noaptea Învierii, La hanul lui Mânjoală (despre un călător căruia i se fac vrăji de către o hangiță care îl dorea și, oricât ar încerca să plece de la han, drumurile tot acolo îl duceau), Cănuță, om sucit, 1907 din primăvară pânăʼn toamnă (un fel de jurnal al răscoalei din 1907 a țăranilor români);

Ioan Slavici (avea un caracter integru; scrierile sunt egale cu viața lui) – memorii:

Amintiri  (era din zona Arad-Ineu, când Ardealul era în Austro-Ungaria; a învățat la Viena; povestește despre perioada liceului), Serbarea de la Putna (din Amintiri; despre serbarea de la Putna din 1871, la care au participat și Ciprian Porumbescu și Mihai Eminescu și la care s-a cântat „Imnul lui Ștefan cel Mare”, scris de Vasile Alecsandri), Închisorile mele (a fost închis pentru că a participat la aceste serbări – Putna), Lumea prin care am trecut; nuvele: Popa Tanda, La crucea din sat, Budulea Taichii, O viață pierdută, Gura satului, Pădureanca, Moara cu noroc; roman: Mara; teatru (comedii): Toane sau vorbe de clacă, Fata de birău;

Titu Maiorescu (a fost un om integru) – Jurnal (cel mai amplu jurnal al literaturii române – 9 volume);

Calistrat Hogaș (Tudor Vianu spunea despre Calistrat Hogaș că este „un Creangă trecut prin cultură”) – Amintiri dintr-o călătorie, În Munții Neamțului (descrieri ale călătoriilor sale prin munți; mai ales pentru cei care iubesc vorba moldovenească);

Barbu Ștefănescu Delavrancea – proză: Domnul Vucea (domnul Vucea e chipul profesorului aspru și neîndurător); teatru: Apus de soare (să vedem piesa jucată de George Calboreanu);

Alexandru Vlahuță (un creștin care aproape toate verile și le petrecea la mănăstirile Văratec și la Agapia);

George Coșbuc – poezii;

Octavian Goga – poezii;

George Topîrceanu – poezii;

Alexandru Macedonski – poezii și tot ce a scris;

Ion Minulescu – poezii;

Nicolae Iorga – Memorii, România: cum era până la 1918 și toate marile scrieri;

Ion Agârbiceanu (scriitor care a trăit în Cluj, locuia în piața Engels; a fost preot greco-catolic în Munții Apuseni) – povestiri (povestirile lui sunt povestiri adevărate, scrise ca preot de țară în Munții Apuseni): De la țară (carte de povestiri), Lupul, Miluc, Vârvoarea, Vâlva băilor, Popa Man, Morarul, Păscălierul, Trei jordițe, Jandarmul (poate cea mai bună povestire a lui); romane: Arhanghelii (despre viața din Ardeal), Strigoiul, Faraonii (despre viața țiganilor căldărari din Transilvania;

Gala Galaction (la început a avut o perioadă de revoltă – era un socialist răzvrătit, necreștin; se îndrăgostește o monahia Zoe de la Agapia, care îi devine soție cu pogorământul Bisericii; pentru o perioadă, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, alături de Nichifor Crainic) – Jurnal (mai ales prima parte a jurnalului, ce conține scrisorile foarte frumoase către Zoe pe când era monahie); nuvele:  Bisericuța din Răzoare, De la noi, la Cladova  (nuvelă în care e descrisă ispita lui; despre un preot român care se îndrăgostește de o sârboaică frumoasă de dincolo de Dunăre și cum reușește să treacă peste această ispită), Toamne de odinioară, Moara lui Călifar (cea mai frumoasă nuvelă a lui și între cele mai frumoase 10 povestiri din literatura română), Copca-Rădvanului, Lângă apa Vodislavei (poate cea mai tulbure și înfricoșătoare povestire din literatura română, despre răzbunarea cruntă a unui cioban); teatru: Rița Crăița (fantezie dramatică);

Vasile Voiculescu – toate nuvelele; Zahei orbul (roman); Gânduri albe (memorii);

Panait Istrati (de origine grec din raiaua Brăilei; are o mare frumusețe a scrierii; scrie despre călătoriile lui și despre lumea amestecată din raiaua Brăilei și din Dobrogea: bulgari, români, tătari, turci, greci, ruși) – Copilăria lui Adrian Zografi (amintirile lui sub un alt nume), Codin (despre perioada de holeră prin care au trecut românii în vremea aceea și cum se adaptau la holeră, cum își petreceau timpul, cum fugeau de poliția care îi urmărea și încerca să îi țină în casă, cum se murea de holeră; face parte din Copilăria lui Adrian Zografi), Ciulinii Bărăganului, Chira Chiralina, Spovedania unui învins (trăind între oamenii săraci de la marginile Brăilei, autorul a fost atras de gândirea socialistă, crezând că aduce cu ea o posibilă dezlegare a problemei săracilor; ca intelectual cu simpatii de stânga, a fost invitat de Stalin să viziteze Uniunea Sovietică și a fost foarte dezamăgit de ce a găsit – atunci a scris Spovedania unui învins);

Mihail Sadoveanu (poate cel mai mare povestitor al limbii române; îl egalează pe Ion Creangă ca mare povestitor al moldovenilor, e mai divers și mai larg în tabloul pe care îl cercetează; descrie natura, oamenii neaoși de la țară, simplitatea lor; nu atât în romanele mari istorice e mare Sadoveanu, ci în povestiri și în romanele mici; mai ales în perioada de tinerețe și maturitate, până la 1944): povestiri: Hanu Ancuței, Floare ofilită, Mormântul unui copil, Vremuri de bejenie, La noi în Viișoara, Oameni și locuri, O istorie de demult (conține povestiri de demult, pe care le știa de la bunici, strămoși), Povestiri de sară (povestiri din satele în care a crescut, zona Pașcani), Cântecul amintirii, Ți-aduci aminte, Apa morților, Foi de toamnă, Printre gene (povestiri pentru copii), Cele mai vechi amintiri, Paștile blajinilor, Neagra Șarului, Inima noastră, Anii de ucenicie (despre copilăria lui), Poveștile de la Bradul Strâmb (despre frumusețea naturii și oamenii care trăiesc în adâncul codrilor), Nopțile de Sânziene, Mergând spre Hârlău, Într-un sat odată (despre un drumeț obosit, necăjit care poposește într-un sat la un han și moare; nimeni nu știe nici cum îl cheamă, nici de unde e, iar localnicii îl îngroapă și devin ei rudele lui), Valea Frumoasei (povestiri în care se descrie foarte frumos natura, în care „trăim” aproape pe viu natura), Dureri înăbușite, Țara de dincolo de negură; romane mici: Bordeienii, Apa morților , Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Venea o moara pe Siret, Demonul tinereții (dintre toate, Părintele recomandă mai mult: O istorie de demult, Povestiri de sară, Oameni și locuri, Cântecul amintirii, Printre gene, Cele mai vechi amintiri; iar pentru cei care nu au răbdare, măcar povestirile Mergând spre Hârlău și Într-un sat odată, povestiri la care nu se poate să nu plângem, spune Părintele);

Liviu Rebreanu – romane: Pădurea spânzuraților (un adevărat roman de reînviere sufletească), Ciuleandra, Amândoi (un fel de autobiografie a lui Rebreanu); nuvele: Catastrofa (cea mai bună nuvelă a lui, între primele 10 din literatura română), Ițik Ștrul dezertor;

Mateiu Caragiale – Craii de Curtea-Veche; Sub pecetea tainei (ultima lui scriere, rămasă neterminată);

Gib Mihăescu – Rusoaica și celelalte romane;

Ionel Teodoreanu – Masa umbrelor (amintirea Iașului de altădată), La Medeleni, Lorelei (din zona Galați, văzut ca un oraș al salcâmilor și al teilor înfloriți), Bal mascat și celelalte cărți (are multe scrieri despre zarzări înfloriți);

Păstorel Teodoreanu (fratele lui Ionel Teodoreanu) – toate poeziile, snoavele;

Cezar Petrescu (respecta foarte mult politețea; spunea că întotdeauna este timp pentru bunele maniere) – Întunecare (un roman deosebit despre Primul Război Mondial), Fram, ursul polar (pentru copii);

Victor Ion Popa –  teatru: Take, Ianke și Cadâr, Mușcata din fereastră; romane: Floare de oțel, Velerim și veler Doamne;

Damian Stănoiu (fost monah la mănăstirea Căldărușani; toate cărțile lui despre mănăstire sunt relatări foarte realiste și pline de umor despre viața monahală) – Amintiri din mânăstire (un fel de jurnal de mănăstire; de citit pentru oricine vrea să intre în mănăstire) și celelalte cărți;

Nichifor Crainic – poeziile (excepționale); memorii: Zile albe, zile negre, Pribeag în țara mea, Povestiri despre Bunul Dumnezeu (Nichifor Crainic e traducătorul cărții Povestiri despre Bunul Dumnezeu, de Rainer Maria Rilke);

Olga Greceanu;

Constantin Noica – Jurnal filozofic și toate scrierile în afară de Devenirea întru ființă, care este greoaie; Jurnalul de la Păltiniș (dialog între Gabriel Liiceanu și Constantin Noica);

Mihail Sebastian – Cum am devenit huligan , De două mii de ani (un fel de jurnal);

Mircea Eliade (mare prozator); Noaptea de Sânziene (despre lumea Munteniei și a Bucureștiului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu toate spaimele ei), Huliganii și Întoarcerea din rai (despre lumea din perioada interbelică); nuvele: La țigănci, Pe strada Mântuleasa, O fotografie veche de 14 ani (despre un țăran român care lucrează în SUA înainte de 1918 și, la cuvântul unui predicator american, se roagă cu tărie și soția lui se vindecă de o boală grea; după 14 ani se întoarce să-i mulțumească predicatorului, iar acesta îi dezvăluie că totul a fost o înșelăciune; nuvela e menționată și în tratatele teologice);

Eugen Ionescu – teatru: Cântăreața cheală, Scaunele; Nu; cărțile de memorii;

Marin Sorescu – La lilieci (mai ales pentru cei din sud, din Muntenia și Oltenia, care se vor regăsi în această scriere);

Virgil Gheorghiu – Ora 25, Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer, Cum am vrut să mă fac sfânt și celelalte cărți;

Vintilă Horia (exilat în perioada comunistă; a trăit în Spania până la sfârșitul vieții) – Jurnalul unui țăran de la Dunăre (jurnalul său), Dumnezeu s-a născut în exil (carte pentru care a primit un mare premiu în Franța și pentru care i s-a ridicat împotrivă toată propaganda comunistă, bârfindu-l că a fost legionar; i s-a retras premiul din cauza batjocurilor comuniștilor);

Fănuș Neagu  – Frumoșii nebuni ai marilor orașe, Îngerul a strigat;

Augustin Buzura – Refugii, Orgolii;

Alexandru Paleologu (închis în temnițele comuniste) – tot ce a scris;

Ion Ioanid (închis în temnițele comuniste) – Închisoarea noastră cea de toate zilele;

Paul Goma (basarabean genial, refugiat în țară după ce s-a cedat Basarabia) – Gherla (amintiri din închisoarea Gherla), În Calidor (despre copilăria din Basarabia) și celelalte cărți;

Ioan Alexandru – Imnele bucuriei (prima lui operă și cea mai înaltă; acest volum e între cele mai frumoase volume de poezie din literatura română);

Virgil Mazilescu (unul dintre cei mai mari poeți, uitat) – poeziile;

Daniel Turcea – poeziile;

Ileana Mălăncioiu – poeziile;

ÎPS Bartolomeu (Valeriu) Anania (poate cel mai mare povestitor muntean) – Memorii, Rotonda plopilor aprinși și Amintirile peregrinului apter (povestiri pe care le-a spus în închisoare deținuților, foarte captivante și adânc înrădăcinate în tradiția neamului nostru); teatru: Miorița, Greul pământului, Hoțul de mărgăritare; și toate scrierile;

Grigore Vieru (basarabean; poate cel mai mare dintre poeții români contemporani);

Leonida Lari  (poetă din Basarabia);

Nicolae Dabija (basarabean) – toate cărțile.

Memoria închisorilor

Nicolae Steinhardt – Jurnalul fericirii;

Ion Ioanid (are o memorie de fier, incredibilă, ca de Soljenițîn; își aduce aminte de toți oamenii pe care i-a întâlnit în închisori; prin el citim memoria a mii de oameni) – Închisoarea noastră cea de toate zilele;

Virgil Ierunca – Fenomenul Pitești;

Paul Goma (basarabean genial, refugiat în țară după ce s-a cedat Basarabia) – Gherla, Patimile după Pitești, Ostinato, Soldatul câinelui, În cerc, Garda inversă, Săptămâna roșie: 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii (mai ales pentru basarabeni; despre ce s-a întâmplat după ce Basarabia a fost cedată), Bonifacia; Părintele ne recomandă să citim de la Paul Goma măcar Gherla, Patimile după Pitești și Ostinato;

Nicolae Mărgineanu (tatăl dlui Nicolae Mărgineanu, profesorul de psihologie de la Cluj) – Amfiteatre și închisori; 

Constantin Noica – Rugați-vă pentru fratele Alexandru (carte extraordinar de frumoasă);

Oana Orlea – Ia-ți boarfele și mișcă! (cartea apare și sub titlul Cantacuzino, ia-ți boarfele și mișcă!;

Marcel Petrișor – Fortul 13 (despre Jilava);

Alice Voinescu – Jurnal, Scrisori din Costești; cărțile lui Alice Voinescu sunt excepționale;

Elisabeta Rizea – Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara;

Ioan Ploscaru – Lanțuri și teroare;

Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos;

Mihai Rădulescu – Casa lacrimilor neplânse, Chemarea lui Dumnezeu în temnițele comuniste; amândouă cărțile lui Mihai Rădulescu sunt excepționale;

Lena Constante (o femeie care L-a descoperit și a crescut în Dumnezeu în închisoare până la măsurile isihasmului celui mai înalt) – Evadarea tăcută, Evadarea imposibilă;

Virgil Maxim (mare poet mistic; poezia „Ca un cerb” este scrisă de el) – toate cărțile;  I.D. Sârbu (mare scriitor; printre cei mai curați, cei mai clari, cei mai fără compromis care au trecut prin perioada comunistă) – Adio, Europa! (roman), Jurnalul unui jurnalist fără jurnal;

Aspazia Oțel-Petrescu – Doamne, strigat-am!, Crucea de la Miercurea-Ciuc;

Dinu Pillat (a fost arestat împreună cu grupul lui Nicolae Steinhardt) – (împreună cu Nelli Pillat) – Biruința unei iubiri. Pagini de corespondență; toate cărțile;

Ileana Mălăncioiu – toate poeziile și toate scrierile despre închisoare;

Pr. Dimitrie Bejan – Hotarul cu cetăți: cum se distruge un Neam!, Oranki: amintiri din captivitate; toate amintirile lui sunt deosebite și înfricoșătoare;

Anița Nandriș-Cudla – 20 de ani în Siberia;

Demostene Andronescu – Reeducarea de la Aiud, Peisaj lăuntric (versuri din închisoare);

Dumitru Bacu – Pitești;

Adriana Georgescu (șefa de cabinet a generalului Rădescu; a fost violată în închisoare) – La început a fost sfârșitul;

Ioana Berindei – Am făcut Jilava în pantofi de vară;

Marius Oprea (a scris despre închisorile comuniste poate cel mai bine documentat) – Bastionul cruzimii. O istorie a securității (1948-1964), Șase feluri de a muri, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente. 1949-1989;

Stelian Tănase – Anatomia mistificării (o carte deosebită);

Mihaela Ghițescu – Între uitare și memorie (o femeie deosebită, redactor-șef la revista „Memoria”);

Ion Gavrilă Ogoranu – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc (o carte extraordinară);

Marghiolița Huzum – O viață de țărancă (o femeie care a trecut prin colectivizare);

Alexandra-Noica Wilson – Treziți-vă, suntem liberi! – Amintiri (amintirile ei fac referire și la fratele ei, Răzvan – Pr. Rafail Noica);

Dan C. Mihăilescu – Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi ale feminității exemplare;

Zoe Cămărășescu – Amintiri;

Jeni Acterian – Jurnalul unei fete greu de mulțumit;

Annie Bentoiu – Timpul ce ni s-a dat;

Doina Jela – Această dragoste care ne leagă (despre asasinatul Ecaterinei Bălăcioiu, mama Monicăi Lovinescu);

Ruxandra Cesereanu – Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste;

Pr. Liviu Brânzaș (din Cluj) – Martor într-un proces moral, Raza din catacombă;

Pr. Ioan Bunea (din Cluj) – Memorial;

Pr. Florea Mureșanu (din Cluj) – Grai și suflet românesc;

PS Justinian Chira – Am ascultat de porunca Bisericii;

George Enache – Biserica în comunism (studiu); împreună cu Adrian Petcu – Monahismul ortodox și puterea comunistă în România anilor ʼ50 și Biserica ortodoxă română în anii regimului comunist;

Pr. Ștefan Iloaie (profesor la Facultatea de Teologie din Cluj) – Mărturisitori de după gratii: slujitori ai Bisericii în temnițele comuniste; 

Pr. Ioan Iovan (despre care Părintele Ciprian spune că a auzit în el „vuietul Duhului Sfânt”) – A fost frumos la Gherla!;

Fabian Seiche (a fost în ASCOR Cluj) – Martiri și mărturisitori români din secolul XX;

Vasile Vasilachi (fost reprezentant al Rugului Aprins) – De la Antim la Pocrov;

Radu Mărculescu (un om extraordinar, un ofițer al armatei române, care a fost luat prizonier la Cotul Donului; întors în țară, a fost închis în închisorile comuniste) – Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică, Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc, Amintiri din restul vieții mele ;

Raluca Sterian-Nathan – Suflet tatuat;

Teohar Mihadaș (poet clujean, aromân) – memorii: Tărâmul izvoarelor (despre copilărila lui din ținutul Balcanilor; își amintește cum trăiau aromânii); Frumoasa risipă (despre liceu), Străinul de la miezul nopții (despre facultate), În colț lângă fereastră (despre perioada cât a fost profesor la Bistrița și Năsăud și cum reușea să-i țină pe copii atenți la școală; mai ales pentru profesori), Pe muntele Ebal (despre perioada de detenție de 7 ani în închisorile comuniste), Steaua câinelui (despre perioada de după detenție);

Norman Manea – Întoarcerea huliganului (roman autobiografic celebru, excepțional; a fost aproape de a lua Premiul Nobel);

Nicu Popescu Vorkuta – Crez și Adevăr;

Grigore Caraza – Aiud însângerat;

Gabriel Bălănescu – Din împărăția morții. Pagini din istoria Gărzii de Fier;

George Manu – În spatele Cortinei de Fier. România sub ocupație rusească;

Atanasie Berzescu – Lacrimi și sânge;

Ana-Maria Marin – Poveste de dincolo (Amintiri din țara cotropită), Prin poarta cea strâmtă, Povestea neamului românesc, scrisă de o bunică pentru nepoata sa (pentru copii);

Pr. Zosim Oancea (profesor la Teologie în Sibiu trecut prin închisorile comuniste) – Închisorile unui preot ortodox;

Ilie-Vlad Sturdza – Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină;

Zoe Dumitrescu-Bușulenga (embră a Academiei Române; adormită ca maică la Mănăstirea Văratec; înmormântată la Mănăstirea Putna) – Caietul de la Văratec;

Aurel State – Drumul crucii. Amintiri de pe front și din gulaguri;

Pr. Constantin Voicescu – toate cărțile;

Pr. Ilie Sârbu – toate cărțile;

Ilie Tudor (tatăl lui Tudor Gheorghe) – De sub tăvălug (Amintiri din temnițele României îngenuncheate);

Nicole Valéry-Grossu (o doamnă deosebită) – Binecuvântată fii, închisoare…;

*** Cartea neagră a comunismului.

Istorici

Keith Hitchins – Scurtă istorie a României;

Gheorghe I. Brătianu – O enigmă și un miracol istoric: poporul român;

Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român.