Spectacol de Florii – Ceata „Sfântul Ioan Valahul”

Sâmbătă, 23 aprilie 2016, în ajun de Florii și cu doar o săptămână înainte de Învierea Domnului, ceata „Sfântul Ioan Valahul” a prezentat un buchet de cântări culese din popor, din diferite zone ale țării, cele mai multe fiind din Ardeal. Acestea transpun, într-o împletire inedită de versuri și melodie, Facerea lumii, căderea lui Adam din Rai, durerea lui Dumnezeu față de aceasta, planul Său de Mântuire, Patimile Mântuitorului și jertfa Lui pentru a-l scoate pe el și pe toți cei de după el din chingile iadului, Învierea și Judecata de apoi. Drept urmare, spectacolul a fost intituluat „De la Facerea lumii la restaurarea omului prin Înviere – în cântece tradiționale românești”. Gravitatea momentului a fost marcată de solemnitatea interpreților. De data aceasta, vioara nu a fost folosită decât pentru a acompania un singur cântec, cele mai pregnante și mai des întrebuințate fiind doba și toaca.

Ciclicitatea spectacolului a dat-o cântarea „La mijlocu ceriului”, interpretată în mod original de Grigore Leșe. O parte din aceasta a fost intonată atât la începutul, cât și la sfârșitul reprezentării. Dinamica a fost de asemena deosebită. Interpreții au reușit să redea prin mișcarea scenică cei patru stâlpi de argint pe care țăranul român îi percepea ca fiind proptelele pe care a fost zidită lumea. A fost redată de asemenea și mișcarea luminătorilor cu care Dumnezeu a „împodobit” cerul. Încă de la prima cântare s-a anunțat Jerfa Mântuitorului și deschiderea porților Raiului prin moartea și Învierea Sa. După ce a fost descrisă facerea lumii, a fost descris și Sfatul Treimii: „Iar la masă cine șede/Șede Domnul Dumnezeu/Cu Hristos, cu Fiul Său,/Tot închină cu-un păhar/Și-n fundu’ păharului/Scrisă-i floarea Raiului”. Pe urmă, cântecele au prezentat gradual toate celelalte evenimente descrise anterior.

Am rămas din nou uimiți în fața profunzimii gândirii țăranului, exprimată în cuvinte simple. Versuri precum „Și-o făcut Domnul Hristos/Pe Adam foarte frumosu”, „De când Domnul S-a născutu/Și pământul l-au făcut” arată clar conștiința Treimii în unime și a participării fiecărei Persoane la zidirea omului și a întregii lumi. De o înaltă profunzime teologică sunt și versurile „Pentru tine, moș Adame/Mi-au bătut piroane-n palme”, „ Luă Hristos Cruce Sa/Merse la iad cu dânsa/Și porțile le-o sfărmat/Și din verș așe-o strâgat:/Adame, zâdire me/Ieși afară de-aice/Păntru-al tău mare păcat/Grele chinuri am răbdat.”

Acestea și altele ne-au deschis inima spre Săptămâna Patimilor ce avea să vină, dar și spre frumusețea Învierii și biruința ce transpare din ea.

Iulia Ana-Maria Mureşan

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Ceata ” Sfântul Ioan Valahul” a A.S.C.O.R. Cluj a organizat de Florii un spectacol de cântece tradiționale legate de Patimile Lui Hristos, într-o viziune integrată începând cu Facerea lumii și până la Judecata de Apoi. Exprimate într-o formulă uimitor de simplă, aceste texte ascund totuși profunzimi și înțelesuri adânci, ceea ce dădea lumii tradiționale o mai mare coerență. În plus e foarte frumos integrată concepția țăranului român, pentru care coexistau lumea văzută cu cea nevăzută și își dădeau sens și dinamism. Astăzi însă au dispărut atât această concepție, cât și aceste cântece legate de Paști. Totuși noi ne încăpățânăm să vi le înfățișăm vii, în toată frumusețea !

Vă mulţumim pentru participare!

SPECTACOL FLORII FINAL