În ziua praznicului Rusaliilor, am încercat să refacem CEREMONIALUL AGRAR, întâlnit în majoritatea satelor din Transilvania, numit CUNUNA SECERIȘULUI.
Acest ceremonial se făcea în mod tradițional în perioada dintre Rusalii și Sf.  Petru și Pavel, atunci când era graul copt și gata de secerat. Unul dintre gospodarii mai harnici ai satului, duminica , după slujbă , îi anunța pe ceilalți, mai ales fete și feciori, ca îi invită în cutare zi sa îi secere holda și să îi IMPLETEASCĂ CUNUNA !
 
cununa secerisului
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Aşa se face că în ziua aleasă, de cu dimineaţă tinerii porneau la holdă şi începeau seceratul, fiind însoţiţi şi de câţiva bătrâni care îi învăţau cum să lege snopi iar pe fete cum să împletească CUNUNA ŞI BUZDUGANUL ( CRUCEA). Toată munca lor se făcea cu cântec şi poveşti de seceriş. Mai spre după-masă, când era gata CUNUNA, alaiul de secerători pornea de pe holdă la CASA GAZDEI, unde se pregăteau mese întinse.
La plecare se cânta DEALUL MOHULUI, cântec străvechi ce aminteşte de elementele esenţiale pentru lucrul pământului şi obţinerea roadelor, SOARELE ŞI VÂNTUL şi cum acestea se completează reciproc. Apropiindu-se de casa gazdelor se cânta colindul DE UNDE CUNUNA VINE iar odată ajunşi în ograda se începeau urări din ce în ce mai frumoase: Deschide gazdă poartă/ Că-ţi aducem Cununa ….
Apoi gazda îi invită pe secerători la joc dar nu înainte de a duce CUNUNA şi BUZDUGANUL la sfinţit, la preotul din sat.
Din acest frumos ceremonial noi am reprodus pornind de la momentul în care ceata de secerători pleacă de la holdă până la hora din curtea gazdei, încheind cu dansurile FECIORESCUL şi ÎNVÂRTITA DIN TRANSILVANIA, pe care le-am învăţat la cursul de dans cu profsorii Camelia şi Neluţu Motoc, în anul ce a trecut.
Deşi obiceiul acesta de seceriş s-a pierdut în majoritatea satelor transilvănene poate de mai bine de 50 de ani, noi am simţit că aşa am întregit sărbătorea Rusaliilor şi bucuria noastră a fost negrăită!