Bucuria de a fi împreună în cinstea Maicii Domnului
pe drumul către Mănăstirea Nicula
În sâmbăta din a cincea săptămână a Marelui Post, 5 aprilie, după obicei, a avut loc a IV-a ediție a Pelerinajului Tinerilor pe jos. Fiind zi închinată de întreaga Biserica Ortodoxă Maicii Domnului, Arhiepiscopia Clujului, membrii ASCOR, alături de conducerea noii Asociații a Tinerilor, au organizat, cu binecuvântarea ÎPS Andrei Andreicuț, parcurgerea unui traseu de aproximativ 17 km din localitatea Iclod, locul unde a fost pictată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și unde se presupunde că e înmormântat pictorul ei, preotul Luca, până la Mănăstirea Nicula, unde se află, în prezent, icoana. Alături de noi au fost PS Vasile Someșanu, dar și preoți din diferite parohii, cu enoriași și familii, de la mici la mari, în total peste 500 de pelerini veniți să facă o „mică” osteneală în cinstea Maicii Domnului.
După întâlnirea din fața Catedralei, ÎPS Andrei a rostit o rugăciune de călătorie, dându-ne binecuvântarea sa arhierească, urmând să ne îndreptăm, pe străzile aglomerate ale Clujului, spre gară. Oamenii din jur priveau mirați, alții nedumeriți la coloana de pelerini de diferite vârste, cu familii cu copii în cărucioare, studenți, bătrâni, toți cuprinși de aceeași râvnă: nevoința pentru Maica Domnului. Ajunși la Iclod, am lăsat în urmă vagoanele și am început pelerinajul nostru pedestru însoțit de rugăciune, cântări în cinstea Maicii Domnului și nu numai, dar și bucuria de a fi împreună atâția oameni, cunoscuți, dar mai ales necunoscuți. Pe chipul oamenilor pe care îi lăsam în urmă în satele lor se citea mirarea: „Oare până unde o mai fi șirul ăsta de oameni?”. Priveai, din când în când, și tu, să vezi căpătul mulțimii și luai putere de a merge mai departe în bătăi de toacă și conduși de PS Vasile, ce se afla în fruntea coloanei. Odată ajunși în Gherla, am oprit la Biserica „Intrării Maicii Domnului în Biserică”, urmând să parcurgem ultimii 7 km până la mult așteptata destinație. La poalele mănăstirii, la marginea drumului șerpuit, PS Vasile se oprea să asculte păsul unor bătrâni ce au ieșit în prispă să vadă cine sunt cei ce vin în alai și să binecuvinteze copiii ce s-au oprit din joacă la trecerea pelerinilor. Alții ieșeau cu găleți cu apă să împartă celor însetați și așa, cu bucurie și dragoste pentru Maica Domnului și pentru noi, niște străini până la urmă, să ia parte la osteneala celor veniți de departe. Alții, cu ochii umeziți, își împreunau mâinile la piept, mișcând tacit din buze: „Doamne ajută!”. Copiii trăgeau discret perdele de la geam să vadă cine trece prin fața casei lor. Nu înțelegeau cine suntem și de ce am venit, și tocmai acestea îi făceau curioși.
Sub un cer înnorat, dar nu ploios, am intrat pe porțile Mănăstirii, în sunet de clopote și în mijlocul unui sobor de preoți și monahi, după care am luat parte la Vecernia Duminicii Sfintei Cruci. Biserica se umpluse de oameni împliniți că au fost învredniciți de Dumnezeu să ajungă să se închine Icoanei făcătoare de minuni a Mănăstirii Nicula. După cină, am coborât rând pe rând cu autocarele la gara din Gherla în cântece răzlețe și sub picături mărunte de ploaie. Peronul gării din Cluj… Acum doar câteva ore alergam din stânga în dreapta să ne găsim locul în mulțime. Dumnezeu ne-a făcut victorioși. Am învins gândul: „Oare eu, Doamne, voi putea să nu mă las biruit de osteneală și să urc până acolo, sus?”.
Zi de bucurie de a fi împreună, zi de cercare a forțelor proprii și de depășire a lor pentru toate binefacerile primite prin rugăciunile Maicii Domnului. Slavă Dumnezeului nostru pentru toate!
Vă mulţumim pentru participare!
http://trinitastv.ro/stiri-video/pelerinaj-pe-jos-de-la-iclod-la-manastirea-nicula-44502
![[VIDEO – documentar] Mărturii ale femeilor care au renunțat la avort](https://www.ascorcluj.ro/wp-content/uploads/2017/08/pro-vita.jpg)
