Părintele Ciprian Negreanu

Umblarea pe mare-potolirea furtunii

Sf. Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul

Vindecarea a doi orbi si a unui mut din Capernaum

Despre hirotonie și hirotosire

Despre urmașii lui Noe. Despre faptul că arheologi au descoperit cetăți vechi pornind de la textul biblic, exemplu e cartea ,,Și Biblia are dreptate"(William Keller). De ce se iese cu Cinstitele Daruri si Evanghelia in mijlocul poporului la Dumnezeiasca Liturghie? Despre lauda acceptată și mândrie; de ce să nu facă omul alegerea unor căi îngrozitoare. Despre problema timidității sau a îndrăznelii bune și rele. Îndrăzneala rea e capul tuturor răutăților. O bună așezare a relației fiecăruia cu Dumnezeu și cu oamenii e soluția la problema timidității. Despre problema suferinței.

Vindecarea slăbănogului din Capernaum

Despre Pr. Sofronie Saharov

Felul cum ajungi la preoție, cum primești acest dar al preoției are importanță și după aceea. Duhul Sfânt a răzbătut și a lucrat mult mai viu prin Sf. Arhidiacon Ștefan tocmai pentru că avea calități și se străduia să le cultive. La 99% dinte noi, măsurile inimii, minții, sufletului nu sunt lucrate la măsurile la care ar trebui. După hirotonie, această putere a cuvântului, a înrâuririi în cuvântul său a Duhului Sfânt și a înțelepciunii Duhului Sfânt s-a înmulțit. O taină e revărsarea lui Dumnezeu, a harului și a lucrării Sale în lume prin și pentru om. Dureros e că în multe din aceste taine, Dumnezeu e dragostea rănită care-l caută pe om și răspunsul, participarea omului e foarte discutabilă. Toate tainele presupun o sinergie, o participare vie la harul lui Dumnezeu. Cu cât participarea omului e mai mică, cu atât lucrarea tainei în el e mai mică și poate deveni blestem(orice atingere de taină sau participare formală sunt semne ale amintirii de Dumnezeu de care conștiința începe să devină tot mai stresată, învârtoșată, tot mai greu le poartă și ar renunța la ele și devin pentru ea un blestem la care ar vrea să renunțe). ,,La o credință nefățarnică îi trebuie doar bunăvoință pentru a înflăcăra din nou harul"(Sf. Ioan Gură de Aur). ,,Prin lene și trândăvie în primul rând se pierde harul iar credința, bucuria, veselia fac viu focul harului Duhului Sfânt"(Sf. Ioan Gură de Aur). Are o importanță foarte mare să se coreleze vrednicia preotului cu darul lui Dumnezeu. Există o harismă a Adevărului care e primită de preot/episcop la hirotonie. Aceasta trebuie păstrată și lucrată. Succesiunea apostolică trebuie înțeleasă și ca un ansamblu unit, o frățietate, în care e un duh. Primești și tu din învățătura cea dreaptă și adevărată a celor care au propovăduit acest Adevăr. Această frățietate este mai presus de timp, cuprinsă în Trupul Lui Hristos-care este Biserica, în care odihnește Duhul Adevărului"(Sf. Irineu de Lyon). Cel care gândește, propovăduiește sau trăiește în dezacord cu această frățietate pierde această harismă a Adevărului. Duhul Adevărului deschide porțile inimii. Cu cât dragostea, credința, nădejdea interioară scade, slăbește, cu atât tu încerci să o resuscitezi greșit, prin chestii exterioare cât mai mari.

Despre beția lui Noe(oare e întâmplătoare această adormire a lui și că apoi încep binecuvântările și blestemele). Toate legămintele vechi ale lui Dumnezeu cu omul se petrec printr-un somn adânc pentru că toate amintesc proorocește despre Marele Legământ la care ne-a chemat Dumnezeu, cu Fiul Său care e prin moartea Fiului Său pe cruce. Ziua a șaptea de odihnă a lui Dumnezeu e ziua de sâmbătă, deoarece într-o zi de sâmbătă Fiul Său a fost în mormânt și s-a odihnit de toate lucrurile Sale. Despre semnificația morții Fiului lui Dumnezeu pe cruce. Despre sărutarea păcii. Ce să și să nu citească o femeie gravidă. ,,Nu vă împovărați cu nici o grijă, ci întru toate, prin închinăciune, prin rugă, cu mulțumire cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu".

Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei. Dumnezeu a îngăduit ca Fiul Său să moară ca o ultimă și cea mai puternică modalitate de a dărâma chipul fals pe care diavolul îl zugrăvește neîncetat în inima omului. Smerenia și rugăciunea sunt modalitățile prin care-l chemăm pe Dumnezeu și-l îndepărtăm pe diavol. Despre vraja lumii. Când omul începe să se îndoiască de el însuți, diavolul se teme cel mai mult de această îndoială. E și mai bine dacă ai și curaj să chemi numele Domnului, să zici: ,,Doamne, dacă ești, vino și explică-mi". Dumnezeu, când ți se descoperă, îți dă și modalități, putere și râvnă ca să te schimbi. Cum îți dai seama că ceva e la Dumnezeu?

E suficient dacă cerem ceva, cu seriozitate, consecvență, de la Dumnezeu doar de trei ori. Trebuie să aștepți, să ai încredere că Dumnezeu îți va da răspuns(sau îți va da semn ce trebuie să faci sau ce e bine să faci sau dacă e bine ce ceri). Despre relația părinți-copii-(prezența la) biserică, între minutele 20:21 și 33:31. Când omul are o cerere care nu e urâtă, nu-i rea, nu-i absurdă, nu-i împotriva legilor lui Dumnezeu și ea e susținută și ținută cu atâta credință, când omul are atâta credință, omul împlinește ceea ce ar fi vrut Dumnezeu să împlinească cu el printr-un set întreg pedagogic cu care trebuia să lucreze cu omul. Acea credință desăvârșită că Dumnezeu poate, nădejdea că numai în mâna Lui stau toate este maximul la care poate ajunge omul pe pământ. Și dacă omul are asemenea credință, Dumnezeu împlinește că nu mai are ce să facă. Să zicem ,,Doamne, nu după voia mea, ci după voia ta". ,,Țucatu-i arvuna patului". Dragostea adevărată dintre oameni e prin cunoaștere și-mpreună cunoaștere, urcare și strădanie și așa cunoscându-l tot mai mult pe celălalt și văzându-l, înțelegându-l și văzând în el neputințele tale...așa încetul cu încetul îl iubești. Dragostea se zidește, se construiește, se primește de la Dumnezeu în ani și ani de osteneală. Să nu-ți displacă fizic și psihic celălalt. De aici începe o luptă înfricoșătoare de a construi dragostea între cei doi, cu ciocniri și acțiuni dificile în comun și încetul cu încetul să-l iubești, rabzi, înțelegi cu adevărat pe celălalt; în privința asta te-ajută partea trupească care are folosul ei până când se zidește dragostea cealaltă, cea adevărată. Trebuie jertfă, osteneală multă din partea amândurora. Recomandare: Iubirea și occidentul(Denis de Rougement; e vorba de pericolele dragostei romantice). ,,În doi sau trei martori stă tot adevărul"...adică după două, trei întâlniri cu o persoană(pe care ți-ai dorit-o pentru căsătorie) dacă te bucuri, te luminezi tot mai mult, s-ar putea să fie alesul. Dacă nu și ești tot mai trist, atunci nu. Conștiința este o parte a chipului lui Dumnezeu din om, de care diavolul se înfricoșează; ea ține de libertate, de alegere liberă, voință, hotărâre, luciditate. Orice lucru dus la extrem și făcut constant și continuu, orice patimă duce la pierderea conștiinței.

Diaconul Ștefan avea râvnă, credință și râvnă de a-i aduce pe alții la credință. Râvna lui Ștefan a făcut să fie urât și să fie prins și dus în sinedriu. Răul pe care îl faci asupra unui om, după ce te vei întoarce și dacă vei asculta cuvântul lui Dumnezeu, îl îndrepți dacă o să faci dublu(și cât ai fi făcut tu și cât ar fi făcut celălalt). Unde ai stricat, acolo trebuie să repari. Dumnezeu îți dă râvnă ca să faci bine, ca să repari ce-ai făcut rău. Cea mai mare răscumpărare este râvna cu care te întorci și propovăduiești binele(,,Ferește-te de rău și fă binele"; înmulțește binele). Dumnezeu ne-a dat șansa pocăinței. Păcatele făcute din stiință sunt păcate împotriva Duhului Sfânt. Recomandare: Trei ceasuri în iad(Antonie Plămădeală); Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox(Averchie Tausev); Interpretarea Apocalipsei ,,Cartea vremurilor noastre"(Serafim Rose)

Semnificația numerelor 300 și 50, precum și a cifrei 7

Sf. Ap. Petru și Pavel. Pentru cine se țin cele patru posturi mari din an