Părintele Ciprian Negreanu

Despre cum erau văzuți de societate și tratați oamenii cu dizabilități, bolnavi sau bătrâni, în perioada sfinților apostoli, în antichitate și până în prezent. Mila creștinilor a schimbat pe mulți păgâni care ulterior au crezut în Hristos și s-au convertit.

Despre faptul că lui Iacob i s-a făcut dor de casa părintească și a fugit de rău. Iacob îl închipuie, sufletește, pe tot omul care fuge de diavol, asemenea fiului risipitor care și-a venit în sine, și-a amintit de dragostea Tatălui și a fugit de păcat. Ce-l scapă pe om de rău? Credința în Dumnezeu și dorul de a te întoarce la El și să nu colaborezi cu diavolul care, la trecerea în veșnicie, își va cere partea lui din tine. Dorul după Dumnezeu să fie mai mare decât orice ne este drag în lumea aceasta: persoane, averi, cinste. Să nu uităm acest dor, să nu-l pierdem din vedere, pentru că de la Dumnezeu am venit și la El ne întoarcem. Nu este luptă mai mare a diavolului decât împotriva acestui cuvânt al Mântuitorului: ”Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima!” Să avem încredere în Mila lui Dumnezeu.

Izgonirea lui Adam din Rai. Duminica iertării. Postul este darul pe care îl aducem lui Dumnezeu, dar este degeaba dacă nu iertăm. Acesta începe în interiorul nostru, în minte, în inimă. Postul este și o atenție la cele 5 simțuri prin care pot veni păcatele.

”Ascultați!” - cunoașterea lui Dumnezeu luminează ființa omului. Nu există predestinare, altfel ce rost ar mai avea judecata lui Dumnezeu dacă unii oameni, din start sunt vase de cinste, iar alții vase de necinste? Să fim atenți la noi înșine deoarece fiecare dintre noi trecem prin aceste ipostaze sufletești de ”drum”, ”pământ pietros” sau cu ”spini”, în fiecare lună, săptămână sau chiar în fiecare zi și să nu-i judecăm pe cei care cad. Despre cum să luptăm să ieșim din aceste trei ipostaze; despre semnificația ”sabiei” despre care zice Mântuitorul la Cina cea de Taină.

Despre faptul că propovăduirea lui Pavel este contestată de unii oameni și în zilele noastre. Marea propovăduire o face Dumnezeu în mintea și în sufletul fiecărui om, prin minuni, adeverind cuvântul spus de apostoli, ierarhi, preoți, până în zilele noastre. Despre cum trebuie să fie acel propovăduitor ca să se întâmple minunile.

Despre faptul că venirea lui Iacob a adus multă binecuvântare peste casa lui Laban. Despre cunoaștere și curiozitatea de a afla răul. Cunoașterea de orice fel - fără credința că Dumnezeu este Atotștiutor, Atotiubitor și în mâna Lui stă toată lumea și evenimentele - devine suferință, groază, spaimă, disperare, teamă. Cunoașterea venită înainte de vreme, când sufletul nu este încă pregătit să o primească, poate deveni un coșmar. Curiozitatea de a afla răul pe care îl face altă persoană, acumulează răul în noi. Să căutăm să vedem binele în celălalt și să ne rugăm pentru el. Să nu înmulțim răul, să nu ținem minte răul!

Duminica Înfricoșătoarei Judecăți

Continuare despre pilda semănătorului și despre prilejurile de mântuire pe care ni le trimite Dumnezeu. Nu suntem predestinați să fim vase de cinste sau de necinste; toți avem șansa de a ne mântui. Dumnezeu seamănă cuvântul în pământul inimii noastre atunci când este cel mai propice pentru noi - este ca un început de primăvară. Să fim atenți să nu ratăm aceste momente de împrimăvărare când suntem chemați să facem binele, suntem chemați să ne întâlnim cu Dumnezeu. Diavolul se pricepe să vină exact în acele momente și te ispitește să te tragă în mari greșeli și păcate. La fiecare întâlnire cu Dumnezeu se deschid alte puteri ale sufletului tău și se vor deschide tot mai mult cu cât primești mai des aceste chemări de a te întâlni cu Dumnezeu. Recomandare de carte: Thedore Dreiser - O tragedie americană.

Despre a doua și a treia călătorie misionară a lui Pavel și dezbinările pe care le-au provocat creștinii iudaizanți din Ierusalim în urma propovăduirii lui. Cei mai mari dușmani au fost dintotdeauna în interiorul Bisericii. Orice lucru bun se naște în dureri sufletești, așa a fost și în cazul lui Pavel. Pavel își punea nădejdea în rugăciunile fraților. Creștinismul are o măsură universală, iar apostolii au înțeles acest lucru la Rusalii când Duhul Sfânt le-a dat să vorbească în multe limbi.

Despre construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră și detenția Părintelui Arsenie în lagărul de muncă de la Canal. Recomandări de cărti: Elena Constante - Evadarea tăcută; Alexandr Soljenițîn - Arhipelagul Gulag; Gheorghe Bâgu - Mărturisiri din întuneric.

Lămuriri despre regiunea Haran, unde locuia Laban, și neamul arameilor. Limba lor, aramaica, a fost vorbită și de Mântuitorul. Despre genocidul arameilor în 1915. Mai multe trimiteri la Vechiul Testament despre Muntele Galaad, unde Laban l-a prins din urmă pe Iacob.

Intoarcerea fiului risipitor

Alte motive pentru care Mântuitorul îi descoperă omului mari adevăruri numai prin pilde.

Despre duplicitatea iudeilor care l-au ascultat pe Pavel în sinagoga din Efes timp de 2 luni. Luarea în batjocură, blasfemierea lui Dumnezeu și a lucrurilor sfinte este păcat împotriva Duhului Sfânt și trebuie să ne ferim de astfel de cuvinte, să plecăm din locul în care este blasfemiat Numele lui Dumnezeu, să nu răspundem cu rău la rău. Hristos a tăcut atunci când a fost luat în batjocură numele lui Dumnezeu, adevărul, și a făcut aceasta din dragoste pentru om, pentru a nu-și face mai multe păcate fariseii și cărturarii care îl luau în batjocură.

Despre venirea la Mănăstirea Prislop a lui Leonida Plămădeală și a lui Stelian Manolache (viitorul Sf. Dometie), intrarea lor în monahism și contextul în care mănăstirea Prislop, inițial de monahi, a fost nevoită să devină mănăstire de maici.

Dumnezeu nu-l testează pe om, nu-l ispitește ca și cum El nu știe ce va face omul, nu cercetează inima lui ca să vadă cum va reacționa. A „cerceta Dumnezeu pe om” are un înțeles mai profund, și anume acela de maturizare sufletească a omului pentru că pe Dumnezeu Îl doare pentru om și vrea o relație vie cu el. Să avem cuvinte de foc pe care să le punem înaintea minții și a inimii noastre - acestea ne pot ajuta să fin treji în relația cu Dumnezeu. Despre alte motive pentru care Dumnezeu i-a vorbit lui Laban în ultima zi, înainte de a se întâlni cu Iacob. Despre înțelesul versetului din psalmul 23: Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.

Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos. În vechime nu se punea atât accent și nu se exagera cu bucuria la nașterea unui copil. Contează cum ne trăim viața și cum o sfârșim, nu cum și când ne-am născut.

Duminica vameșului și a fariseului. Până prin secolele X-XI după Hristos, oamenii nu se rugau în minte, ci cu voce tare. Totuși, vameșul și fariseul nu vorbesc cu Dumnezeu cu voce tare, ci în gândul lor; era o convorbire după terminarea slujbei de la templu, ceea ce ne arată că Dumnezeu ia seama la așezarea noastră lăuntrică dinafara slujbelor sau momentelor programate de rugăciune. El vrea partea cea mai adâncă a omului, inima lui, acolo ar trebui să fie locul Lui. Cea mai mare osteneală a postului este de a-L pune pe Hristos pe piedestalul din sufletul nostru. Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! = Dumnezeule, împacă-Te cu mine!”

Despre rostul și înțelesul pildelor spuse de Mântuitorul. Dumnezeu are o dragoste imensă pentru om, dar acesta nu poate primi adevărul pe față ci în pilde, deoarece nu este pregătit și are nevoie de timp ca să se gândească, să hotărască ce alege: binele sau răul. Dumnezeu așteaptă ca omul să se lămurească în timp. Recomandare de carte: Gustav Le Bon - Psihologia mulțimilor; Filmul - Triumful voinței

Despre credința formală și superficială care pe parcurs se transformă în necredință și apoi în neputință de a mai crede - împietrirea inimii. Omul are la dispoziție doar vreo 4-5 ani în tinerețe, când este sincer, flexibil în gândire și deschis spre a-L primi pe Dumnezeu și a-L urma. De aceea bătrânilor le este foarte greu să-și mai schimbe gândirea pentru că, în timp, s-au împietrit într-un anumit fel de a fi.