http://ascorcluj.ro/forum/topic/holocaustul-si-bisericile-deutsche-welle Forum AscorCluj.RO » Topic: Holocaustul si bisericile (Deutsche- Welle) en-US Tue, 07 Feb 2012 11:19:06 +0000 http://bbpress.org/?v=1.0.2 q http://ascorcluj.ro/forum/search.php http://ascorcluj.ro/forum/topic/holocaustul-si-bisericile-deutsche-welle#post-14 Wed, 27 Jan 2010 14:22:17 +0000 daniil 14@http://ascorcluj.ro/forum/ <p>De la Dan GRUNEA</p> <p>sursa: <a href="http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5171049,00.html" rel="nofollow">http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5171049,00.html</a></p> <p>Odată cu ziua internaţională consacrată, la 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz si comemorării victimelor Holocaustului, a revenit în atenţie rolul nefast jucat de bisericile creştine în anii 30 şi 40 ai veacului trecut. Sub regim hitlerist, bisericile germane le-au dat naziştilor o mână de ajutor în politica lor rasistă.</p> <p>Abia în ultimii ani a început să fie studiat în mod serios rolul pe care l-au preluat bisericile creştine în discriminarea şi segregarea rasială ordonată de nazişti. În acest domeniu, cele două instituţii, protestantă şi catolică, dispuneau de un atu considerabil, ce le lipsea naziştilor.</p> <p>E vorba de registrele bisericeşti. Dispunând de matricole confesionale pentru epoci precedând mult anii 1874-75, când s-au creat în Germania primele registre de stare civilă, parohiile se aflau în posesia unui tezaur extrem de preţios de date personale referitoare la cetăţenii ţării.</p> <p>Cu acest material, conţinând informaţii precise cu privire la date ale naşterii, botezuri, numele, provenienţa şi religia părinţilor şi bunicilor, bisericile s-au văzut în stare să acorde ajutor la segregarea oamenilor. Şi l-au şi acordat.</p> <p>Asaltul asupra registrelor parohiale s-a dat din capul locului, în 1933, imediat după accesul la putere al naziştilor. Iniţial discriminările profesionale i-au vizat pe funcţionarii publici, pe scriitori, ziarişti, jurişti şi medici, obligaţi de atunci să facă dovada originii lor aşa-zis ariene, în speţă ne-evreieşti. Arhivarul Hans Otte a studiat complicitatea bisericii regionale din Hanovra la acţiunea nazistă de prigonire a evreilor.</p> <p>Potrivit lui, "aşa-zişilor ne-arieni li s-a restrâns iniţial dreptul de a-şi alege şi exercita în mod liber profesia. Aceşti oameni au devenit cetăţeni de categoria a doua. Cei ce doreau să evite stigmatizarea erau nevoiţi să-şi procure o dovadă a originii lor ne-evreieşti. Parohilor li se interzisese însă eliberarea respectivelor dovezi dacă solicitanţii aveau trei sau patru bunici evrei". </p> <p>Or, statul nu dispunea de sursele de documentare necesare pentru a opera trierea cetăţenilor. O astfel de cercetare a originilor se afla doar la îndemâna bisericilor.</p> <p>E adevărat că prea puţini preoţi, clerici şi parohi şi-au imaginat la mijlocul anilor 30 că segregarea rasială se va încheia cu exterminarea evreilor în Holocaust. La fel de clar este însă că reprezentaţii bisericilor s-au făcut complici ai naziştilor fără să opună nici un fel de rezistenţă. Dimpotrivă, au pus umărul cu entuziasm, relevă istoricul berlinez Manfred Gailus. "Mulţi ierarhi s-au bucurat mult că prin această misiune, bisericile îşi redobândesc importanţa. Cu atât mai mult cu cât poziţia bisericilor nu era tocmai comodă, sub nazişti", a reliefat Gailus. </p> <p>Unii clerici au făcut însă şi dovada unui zel ieşit din comun, îndeosebi la Berlin şi în Mecklenburg. În cele două regiuni s-au întocmit milioane de aşa-numite „cartoteci evreieşti” jalonând botezuri ale evreilor datând din secolul al 18-lea.</p> <p>Printre cei mai fanatici complici ai naziştilor s-a numărat şi preotul protestant Karl Themel, un asiduu investigator şi delator de cetăţeni cu rădăcini evreieşti. In fine, conform istoricului berlinez, o serie întreagă de ierarhi, mândri de statutul lor de funcţionari ai bisericilor, au refuzat solicitările de ajutor ale unor evrei care doreau să-şi ascundă identitatea. Invers nu s-a găsit mai nimeni, între slujitorii bisericilor germane, care să încerce să-i protejeze pe creştinii de origine evreiască, relevă Manfred Gailus.</p> <p>După 1945 nu s-a mai vorbit despre acest subiect, iar teologii rasişti de teapa lui Themel au fost rapid reintegraţi în parohii. </p> <p>Autor: Michael Hollenbach/Petre M. Iancu<br /> Redactor: Robert Schwartz </p>